Loc sfânt
este acesta! Traditia ne spune ca omul acela bogat si bun crestin,
care si-a daruit mosia sa drept loc de manastire, într-o
zi de vara fiind la lucru pe acel loc, la facutul fânului,
dupa mai multe ore de munca, fiind obosit, s-a lasat pe pajeste,
la umbra unui brad, sa se odihneasca putin. Cum s-a culcat,
a auzit glas de clopot în pamânt. La început
nu i-a venit sa creada, dar clopotul a continuat sa sune. Si-a
chemat oamenii care erau cu el la lucru. Toti au auzit glasul
clopotului si au dat slava lui Dumnezeu. Omul a spus atunci:
„Loc sfânt este acesta!” si l-a daruit pentru
manastire. Documentele confirma dania.
Manastirea Moisei de calugari,
are hramul "Adormirea Maicii Domnului" -
15 august zi de pelerinaj cu veche traditie, pana in Moldova
si in 2 februarie -"Hramul de iarna". Moiseiul
este una dintre cele mai mari si mai vechi comune din Maramures,
situata în nordul judetului, pe cursul superior al râului
Viseu, între orasele Borsa si Viseu de Sus, la departare
de 136 de kilometri de Municipiul Baia Mare, resedinta actuala
a judetului si la 70 kilometri de Sighetu Marmatiei, resedinta
istorica a Maramuresului. Hotarul Moiseiului are o suprafata
de 113 kilometri patrati, cea mai mare parte formata din munti
si dealuri. Centrul localitatii se afla în Lunca Viseului,
laturile se întid pe vaile Izvorul Dragos, pe Izvorul
Negru si pe dealurile din jur. Dupa recensamântul populatiei
din ianuarie 2012, Moiseiul are 9.192 de locuitori, dintre care,
dupa confesiuni, 8473 ortodocsi, 493 adventisti de ziua a saptea,
190 penticostali, 8 romano-catolici, 6 greco-catolici, 10 crestini
dupa Evanghelie, mozaici 6, fara religie 3, nedeclarati 7. Dupa
nationalitate: 9180 sunt români, 7 germani, 4 maghiari
si un ucrainean. Mica biserica de lemn datand din sec. XIV la
poalele muntelui Pietrosu Rodnei (Monumente, Cluj-Napoca, 1982)
este atribuita de traditie lui Moise Coman, ridicata in amintirea
fiului sau, monahul Grigore in 1672.
Manastirea este citata documentar
in 1637 ca rezidenta a Episcopului Dumitru Pop. Biserica actuala
de lemn a fost sfintita de Mitropolitul Ardealului, Sfantul
Ierarh Sava Brancovici, in 1672, cand se pun temeliile vietii
manastiresti (ACMI, Transilvania, IV, 1938), ca metoc al manastirii
Putna, in prezenta delegatilor din Moldova, aducatori de carti
si daruri, dovada a legaturilor cu manastirile bucovinene. La
1682 egumenul Timotei Brasoveanu a aratat existenta unor relatii
si cu Brasovul. Arhitectura nu e de tip maramuresan, este de
proportii reduse, turn scurt, clopotnita deasupra pronaosului.
Picturile murale sunt vechi dupa 1650, finisate partial la sfintirea
din 1672, cu fragmente aratand parietal si pe bolti, colorit
viu, decoratiile sunt bogate, iconostasul fiind cu motive baroce.
Centrul de pictura este infiintat de Episcopul Dumitru Pop la
inceputul sec. XVII, cu icoane executate in stil postbizantin
traditional si arta renascentista (V. Dragut, 1976; Monumente,
Cluj-Napoca, 1982). Vechea bisericuta dupa aproximativ, doua
sute de ani, a ajuns în stare de degradare, necorespunzatoare
si neîncapatoare. Era nevoie de alta. În timpul
acela se stie despre un calugar cu numele Iosif. Probabil ca
acela a fost staretul manastirii. Pe o bârna din peretele
sudic al bisericii sta scris: „Aceasta biserica noua
au ridicat-o calugarul Iosif în anul Domnului 1599”.
Si precizarea din inscriptie ca la manastirea Moisei se construieste
o biserica noua, implica existenta a uneia vechi. Calugarul
Iosif a ridicat o biserica noua necesara manastirii la momentul
evolutiei ei de atunci. Aceasta biserica a rezistat tuturor
vicisitudinilor naturii si tuturor valurilor istorice. Ea a
fost ferita de arderea tatarilor din 1717, care au aprins o
multime de biserici din Maramures, chiar si în satul Moisei
au fost arse doua biserici atunci. A scapat si de distrugerile
crudului general Bukow, care a ras de pe suprafata Transilvaniei
aproape toate manastirile.
Biserica din 1599 este construita
din lemn de molid si a fost asezata pe o fundatie construita
din piatra bruta, putin ridicata deasupra solului. Are lungimea
de 12,5 metri, iar latimea de 4,5 metri. Altarul are 4/2,5 m.
Este împartita în altar, naos si pronaos, iar în
fata are pridvor. Acoperisul este unitar, iar deasupra pronaosului
se ridica turnul si coiful cu crucea. Bârnele sunt late
si îmbinate la capete în stilul coada de rândunica
si la mijlocul lor sunt prinse între ele prin cuie de
lemn pentru a se pastra peretele drept.
Pictura parietala se pastreaza
numai fragmentar, dar în cea din catapeteasma se pot identifica
registrele si chipurile sfintilor. Pristolul este format dintr-un
trunchi de copac, a bradului din legenda, pe care se afla tablia
mesei formata din doua scânduri de molid. Intrarea în
biserica este foarte joasa. Trebuie sa te pleci mult când
intri. Usa este formata din doua scânduri, cioplite din
trunchiuri grosi. Pe aici a intrat Sfântul Ierarh Iosif
Marturisitorul din Maramures, Sfântui Ierarh Sava Brancovici,
calugari, preoti si credinciosi fara numar.
Biserica noua din zid, este construita
intre 1910 si 1911, in stil neoclasic, cu pictura numai pe iconostas,
portal cu coloane pe fatada vestica si colectie de icoane vechi
in stil bizantin. Biserica noua are forma de cruce si urmatoarele
dimensiuni: 28 metri lunginea, 12 latimea 35 înaltimea
si 0,30 grosimea peretilor. Este împartita în altar,
naos si pronaos, iar în fata are pridvor deschis, si patru
coloane cu înaltimea de zece metri, care sustin frontonul
cu icoana hramului, "Adormirea Maicii Domnului". Biserica
este luminata de ferestre mari. Icoana Sfantului Nicolae a fost
daruita la 1755, la Adormirea Maicii Domnului. Biserica a fost
pictata in 1982 si sfintita in 1986 de catre Inalt Preasfintiul
Teofil Herineanul. Tot aici se gasesc carti vechi, dovedind
legaturi cu Tara Romaneasca si Moldova, cu Brasovul existand
si un atelier de pictura: icoane.
Poarta de intrare si zidul de
piatra ce imprejmuieste incinta, au fost construite in 2008-2011.
Altarul de vara, construit in
stil maramuresan deserveste pentru slujirea in sobor, la Hramuri,
cand curtea manastirii devine neincapatoare pentru zecile de
mii de credinciosi ce vin sa-si uneasca rugaciunile rostite
cu evlavie.
Inscrie, Doamne in Cartea
Vietii pe toti ostenitorii si inchinatorii acestei sfinte manastiri! |